Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea

Elena Olariu, Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea

Cartea ne introduce într-o societate românească strălucitoare aflată în plină transformare, în care se modernizează legi, moravuri și mode. Boierimea română și-a modificat, într-o jumătate de veac, mentalitatea și stilul de viață atât de profund, încât, între un boier de la 1820, de exemplu, și un aristocrat român din anul 1870 nu mai existau decât puține asemănări. Primul purta ișlic și caftan, iar cel de-al doilea frac și joben, boierul vorbea, pe lângă limba română, grecește, în timp ce aristocratul trebuia să cunoască limba franceză și chiar puțină engleză, manierele orientale erau înlocuite de codul manierelor elegante, de inspirație britanică, iar educația nu se mai făcea doar în țară, ci la cele mai prestigioase universități din Europa occidentală.

Statutul femeii evoluează de-a lungul întregului secol al XIX-lea și aristocratele vremii încep să-și deschidă saloane elegante, să călătorească în vestul Europei, să se îmbrace după cele mai noi mode de la Paris, să scrie cărți și să studieze în cele mai sofisticate instituții de învățământ feminin. Bărbații se ocupă cu vânătoarea, se confruntă în dueluri, sunt pasionați și ei de călătorie, de arheologie și încep să colecționeze arme, dar și cărți.